retete (partea a II-a)

Dupa cum am zis, mai am o reteta. :)
Inainte de asta, vreau sa urez tuturor Craciun fericit si La Multi Ani [pardon, La Naiba Si La Multi Ani! =)) ] pentru ca n-am sa fiu pe zona. Ne auzim/vedem in 2010. :)


Reteta pentru un An Nou bun

Se iau 12 luni si se curate foarte bine de amaraciune, mandrie, ura, invidie, frica etc.
Se imparte fiecare luna in 29-31 de zile, dupa caz, astfel ca priviziile sa ajunga exact un an.
Fiecare zi se prepara separate: o parte munca si liniste, doua parti veselie si umor.
Se mai adauga 3 linguri optimism, o lingurita de toleranta, o priza de bun simt si o picatura de speranta.
Peste aluat se toarna dragoste din belsug!
Preparatul gata facut se impodobeste cu un buchetel de mica atentie.
Se serveste zilnic cu bucurie la o ceasca de cafea sau ceai inviorator si cu incredere inepuizabila in D-zeu.
Pretenta reteta nu este compensata, ea este gratuita si se transmite direct de la om la om insotita de urarea:
“La Multi Ani cu sanatatae!”

KIA si Partidul Kiss FM

Multa muzica, multa lume si mult fum. Tom Boxer si Antonia. In Moose.
Da, a fost fain. Am plecat de acolo pe la vreo 2 jumate. Imi tiuiau urechile rau de tot si ochii imi lacrimau. Ne-am urcat in singurul taxi din livada. Care e primu` care coboara?
"Buna seara, prima data la onix."
"Chiar buna dimineata."
Mm, de treaba tipu`.
Dupa 2 minute, la radio e Partidul Kiss FM.
NU creed!
Un simplu taximetrist mi-a facut o seara mai una decat era.
Olix face supa!
Cine stie, cunoaste.
"Speram si eu sa gasesc niste clienti care sa asculte partidul. Sunteti primii."
WOW.
Ajung acasa, dau drumu` la radio.
Pana la 4 jumate n-am dormit.
Dar m-am si trezit la 2 azi.
Nu conteaza, ca doar deh :))

trecutul .. o uitare?



Am luat o foaie veche, ingalbenita din teancul de sub birou pe care mi l-a adus-o mama de la bunica. "Poti sa mai scrii cate ceva pe ele. Deasta nu le-am aruncat". Ma uit la ea si ma gandesc la papirusurile alea vechi, antice. Pun unul langa altul un stilou si un pix. Pe atunci se scria cu penita si calimara. Nu prea merge sa scriu cu pixul. Desi imi place cum scrie si cum literele parca gravate de mina pixului se adancesc in foaie.

Dau la o parte caietele de matematica, farfuria pe care, candva era o potocala si imi fac loc pe birou.

Deodata, parca stand pe acelasi scaun, ma duc inapoi in timp iar afara nu mai e zapada, camera mea nu arata asa iar eu nu mai aveam 17 ani.
Era frumos si cald afara. Eram in clasa I si ma straduiam sa fac bastonasele. Bunica intra in camera si-mi zice "hai la masa". Ascultatoare, ma spal pe maini si ma duc in bucataria, parca de nerecunocut. Dupa aceea, ma pun in pat, cu gandul sa nu adorm, chiar daca bunica imi tot spune ca e bine sa dorm de pranz.

Ma trezesc, cateva ore mai tarziu si ma enervez ca am adormit. Parca nici pisica nu ma mai intelege. Nu vroiam sa dorm de pranz si cu asta basta. Dar adormisem, fara sa vreau si asta ma irita cel mai tare.

Bunica calca haine ca sa o mai ajute pe mama. Imi zambeste larg, ca de obicei si ma intreaba cum am dormit. Nu-i pot spune ca prost, asa ca dau numai din cap, lasand-o sa inteleaga ca am dormit bine. Imi iau mult iubitul motan si ma joc cu el, pana cand aud soneria care vestea ca mama a venit acasa. "Mama, nu trebuia sa te chinui cu hainele astea, ca doar le calcam eu" ii zicea bunici. Si ea zicea "lasa, mananca si odihneste-te. Oricum nu aveam altceva mai bun de facut" ..

Au ! Pisica proasta. Reintoarsa in camera mea, cu caietele de matematica in stanga si cu foaia goala si veche in dreapta mea, ma uit la pata neagra care tocmai isi ascutea ghearele pe pantalonii mei. Se uita sceptica la mine, da din coada si asteapta sa vada ce fac. O iau in brate si o mangai.

"Mai tii minte ca-ti povesteam ca i-am taiat mustatile motanului meu ?" Ea isi lasa urechile pe spate si da sa coboare. Mama atunci m-a intrebat "Laura, tu i-ai taiat mustatile motanului ?" iar eu i-am raspuns "Da ! Iti place ?". Ma uit dupa pisica insa ca de obicei, s-a strecurat afara din camera, fara sa observ.

Iau stiloul, il pun in penar, pun foaia la loc si ma duc sa mananc. Poate am sa dorm putin si de pranz. Parca n-am ce scrie. Nici nu stiam defapt ce vreau sa scriu.
Poate intr-o zi am sa ma reapuc. Sau poate nu ..

retete ( partea I )

Am doua retete sa va dau. Una acum, una maine sau poimaine. :)


Reteta de tort

ingrediente:
unbarbat bine, un baton de vanilie gros si vesel, doua oua, un pat fara arcuri, un litru de vin rosu, o piersica pufoasa, o felie de lamaie

mod de preparare :
se ia barbatul cu binisorul
se uda cu 100 ml de vin rosu, dupa gust
se rastoarna in pat
se agita cu mana batonul de vanilie cu cele doua oua, prin frecare sau prin mangaiere, pana se intareste bine batonul
in acest timp se freaca piersica cu o felie de lamaie pana devine frageda si stramta
batonul bine intarit se introduce in piersica
se freaca bine in interior, batandu-se cu cele doua oua pana iese crema si batonul se inmoaie
oftatul si vibratiile indica daca tortul este gata
daca a reusit, va creste 9 luni dupa care va fi scos la tava !

nimic nu este o coincidenta!

Oamenii intra in viata ta pentru un motiv, sezon sau o viata.
Cand o sa stii care este, o sa stii ce sa faci pentru acea persoana ..


Cand cineva intra in viata ta pentru un MOTIV, este pentru a indeplini o nevoie pe care ai exprimat-o.

Au intrat pentru a te asista in momentele dificile, sa te indrume si sa-ti acorde suport.
Sa te ajute fizic, emotional sau spiritual.
Pot parea ca fiind trimisi de Dumnezeu si sunt.
Sunt acolo pentru motivul pentru care tu ai nevoie sa fie.
Apoi, fara vreo greseala din partea ta sau intr-un moment inoportun, aceasta persoana va spune sau face ceva pentru a aduce aceasta relatie la sfarsit.
Cateodata ei mor. Cateodata doar se indeparteaza.
Cateodata isi fac de cap si te forteaza pe tine sa adopti o pozitie.
Ceea ce trebuie sa realizam este ca nevoia noastra a fost satisfacuta, dorinta noastra indeplinita, munca lor terminata.
Rugaciunea ta a fost raspunsa si acum este timpul sa mergi mai departe.


Unii oameni intra in viata ta pentru un SEZON, fiindca a venit randul tau sa impartasesti, sa cresti sau sa inveti.

Ei iti aduc o experienta de pace sau te fac sa razi.
Ei te pot invata ceva ce nu ai mai facut.
Ei iti pot da deobicei o cantitate incredibila de bucurie.
Crede, este real. Insa doar pentru un sezon.


Relatii de o VIATA te invata lectii pentru o viata, lucruri pe care trebuie sa construiesti pentru a avea o fundatie solida emotionala.

Treaba ta este sa accepti lectia, sa iubesti acea persoana si sa pui ceea ce ai invatat in practica in toate celelalte relatii si aspecte ale vietii tale.
Se spune ca dragostea este oarba dar prietenia este clarvazatoare.
Iti multumesc pentru ca faci parte din viata mea, fie ca este pentru un motiv, un sezon sau o viata.

`cuz we are family

Stop cadru! Am dormit 16 ore? Am tupeu? Da, am. Pentru ca 3 saptamani de acum incolo asta am sa fac. Am sa fac ce-mi place!
Si ca sa nu uitam de chestia asta, am facut si noi pentru prima data ceva, ca si clasa. Da, a fost fain. Mai vreau sa repetam toata treaba asta. Pacat ca afara nu ninge, pacat ca nu e zapada multa, pacat ca maine nu e Craciunul. Dar asta este, scoala s-a terminat mai repede decat am crezut, asa ca a trebuit sa improvizam ceva repede, pe moment si din fericire ne-a iesit (nu extraordinar dar totusi ok, cat sa nu se facem de ras).
Da, am avut si tombola, am avut prajituri si sucuri. Am avut si buna dispozitie, un Mos Craciun fara burta, craciunite, chitari si muulta muzica. Speram sa repetam. Data viitoare, mai bine si mai fain. :x

cand (NU!) esti in criza de timp

Este 18:00. Ma duc incet incet catre baie si ma pregatesc sa ma machez. La 18:30 am iesit din baie. Incredibil de repede a mers toata treaba. Parca cand sunt in intarziere dureaza de doua ori mai mult. Sau doar mi se pare mie? M-am imbracat cu pantalonii. Ma mai fatai de colo-colo, mai fac cate ceva. E 18:45. Pot sa-mi fac paru`. Intru a doua oara in baie. Dupa 10 minute ies. Da, arat bine. Rectific, nu bine, foarte bine. Incep sa-mi strang toate boarfele din baie, fac putin curat si le pun pe toate la loc. Doamne cat mai e ceasu`? E 19:13. WOW. Mai sunt .. aproximativ 45 de minute pana plec de acasa. Ceee? Poftiiim? 45 de minute? Ei bine, mai imi gasesc eu ceva de facut. Imi curat botinele, ceva ce nu as face (sau ma rog, as face in foarte mare graba) daca as fi in intarziere. Imi trag grijulie puloverul peste cap si imi pregatesc geanta.
Stau sa am gandesc.. iar plec la un chef. De cat timp n-am mai stat pe curu` meu in weekend-uri? De foaaaarte mult timp. Poate ar trebui sa iau o pauza.. Neeeh. Mai bine nu.
La 17:00 astazi s-a aprins bradul de Craciun din Piata Sfatului. As fi vrut sa merg. Dar dupaia eram stresata ca n-am timp sa ma "termin". Si uitam ceva sa fac. Si alergam de aici acolo iar mama mi-ar fi zis "ti-am zis eu!" si eu m-as fi uitat urat la ea si i-as fi zis "da-te la o parte!". Dar cum am stat cumintica acasa, nici nu mi-a trecut prin cap cum ar putea sa se intample asa ceva. Deci cel mai bine e sa incepi de mai devreme sa le faci pe toate. Pentru ca altfel, uiti (indubitabil!) ceva. Uiti batistele, uiti sa te dai cu gloss, uiti sa iti faci papucii, iti uiti telefoanele acasa, si nu e deloc placut!
Asa, ai timp sa le faci pe toate, ai timp sa iti faci si unghiile (doamne, doar s-au straicat aseara cand nu ai mai avut rabdare sa se usuce), ai timp sa te dai cu gloss, ai timp sa-ti faci geanta (fara sa uiti nimic!) si ai timp sa mai si scrii ceva pe blog!
Si uite ca s-a facut 19:27. Da, cred ca intr-o jumatate de ora pot sa plec. Mai vorbesc la telefon vreo 10 minute si mai caut cate ceva pe net. Uite ca e 19:40. Parca am inceput prea repede sa ma pregatesc. Sau nu? Totusi e bine. Doamne ce era sa uit! Sa-mi pun cercei. Daca eram in criza de timp sigur plecam fara. Si dupaia injuram pe tot drumul!
Intre timp s-a facut 19:51. Iupiii. Mai dau doua telefoane, scriu un mesaj, ma mai cert putin cu mama, ma uit inca o data in oglinda si ma dau cu putin parfum.
Si aud (de data aceasta, placuta si totodata cunoscuta) expresie :"hai sa mergem, e imediat 8!".

Cred ca nici un barbat nu ar intelege acest fenomen. :))