Pentru mine, aceasta zi este una frumoasa, dar si trista. Tot nu imi vine sa cred ca acum un an terminam liceul, aveam banchetul, imi luam "ramas bun" de la colegi, prieteni, profesori, mentori...ca sa plec pe drumul meu. Un drum pe care putini si l-ar asuma, in felul cum mi l-am asumat eu. Dar a meritat sa incerc. Si, desi nu am avut multe persoane alaturi de mine, se pare ca i-am tinut piept pana acum.
Si iata-ma la 20 de ani, bucurandu-ma la fel cum am facut-o in fiecare an de aceasta zi. Mereu o voi face. Pentru ca in fiecare din noi zace un copil.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu