Și oare mai are rost?!

Dacă mi-aș șterge facebok-ul, toate conturile, whatsapp-ul, blog-ul, dacă nu aș mai răspunde la mail-uri, dacă aș dispărea, pe scurt, din lumea virtuală, mă întreb, oare câte persoane s-ar gândi la mine și mi-ar da un telefon? Și nu să mă întrebe "ce te-a apucat?". Ci pur și simplu să vadă ce mai fac.

Câteodată aș vrea să pun punct, să fac toate cele enumerate mai sus, să îmi schimb numerele de telefon, să dispar și să îmi iau viața de la capăt. Cu tristeșe spun că puține mai sunt persoanele pentru care nu o fac. Și poate nu mă lasă sufletul. Sau cineva de sus. Și mă face sa continui, așa, în lumea asta de prefăcuți, de oameni răi..și să încerc să fiu eu o persoană mai bună.

 Încerc. Dar stau să mă gândesc..pentru ce? Când toată lumea îsi vede de viața lor, stau bosumflați în birouri, muncesc până la epuizare, nu le pasă ce este în jurul lor și te sună numai când au nevoie de ceva sau când nu mai au cu cine să bârfească?



Dar după toate gândurile astea, știu că atunci când mă voi trezi, de dimineață, o să fie mereu cineva acolo care să îmi zâmbească și să mă facă să uit de toate chestiile astea. Chestii, care din păcate, mă cam afectează.

Nu-i nimic. Și așa nu observă nimeni.

Din nou, păcat

Nicăieri nu e mai bine ca acasă. Sunt aceleași fețe care te așteaptă cu zâmbetul pe buze, care se bucură să te vadă, care te strâng puternic in brațe si care sunt alături de tine necondiționat: familia.

Și poate câțiva prieteni. Din păcate, am nevoie doar de o singură mână pentru a-mi enumera prietenii. Din păcate, lumea se schimbă. 
Din păcate.

Și nu este corect. Poate si netul ne schimbă. Nu neg că există posibilitatea ca și eu să mă fi schimbat. Dar mai nou, tot ce contează este ca activitatea de zi cu zi să ajungă pe facebook, inclusiv unde sunt, cu cine sunt, ce mănânc, unde petrec, câte like-uri am primit la poza de profil, etc. Și e trist. Dacă s-ar desființa facebook-ul, cred ca lumea ar înnebuni. Nu zic că ar fi o treaba bună, de foarte multe ori îmi găsesc informația de care am nevoie de pe facebook. Dar parcă toată lumea o duce la extrem. Și am început să mă scârbesc de toate astea. Pentru că toată lumea vrea să arate că au o viață socială, că sunt fericiți, că umblă prin multe locuri și așa mai departe.
Din nou, mi se pare trist. 

Poate mă abat oarecum de la subiect, dar ma gândeam zilele astea ce țară frumoasă avem, cu toate formele de relief, cu clădiri frumoase, centre vechi, istorie. Păcat ca țara asta e locuită.

Revenind la ce spuneam mai sus, păcat ca unele prietenii sunt doar de fațadă. Păcat că lumea te mai sună doar dacă are nevoie de ceva. Păcat că se pierd relații din cauza distanței. 
Păcat.

Privind restrospectiv, din nou, tot pe o singură persoană pot fi sigură că o sa-mi fie alături mereu. Este aceeași persoană cu care îmi impart bucuriile, supărările, dar și toate amintirile. Acea persoană, împreună cu familia, sunt tot ce am. Și în fond, sunt ce am eu mai de preț.
Din nou, păcat. Păcat că nu există și prieteni adevărați în ecuația asta.

we go crazy

toate nebuniile de valentine's day au trecut, urmeaza dragobetele.. nu prea are importanta asa mare pt multi, nu?! inima mea e ciudata. plange cu un ochi si rade cu celalat. de ce? "de ce nici dragostea cea mai mare nu poate intelege nevoile celuilalt?" am observat ca atunci cand totul merge perfect, trebuie sa existe ceva, ACEL ceva care sa strice tot. si nu inteleg de ce. oricum, am mai observat ceva. toata lumea e nervoasta si stresata in ultima perioada. e din cauza scazuta a presiunii atmosferice sau am innebunit eu de tot?!

vacanta, urgent !!

m-am saturat de scoala, de trezitul la 7. imi vine sa arunc telefonul pe geam cand il aud. sunt satula de oameni ipocriti, care isi varsa nervii pe mine, care nu stiu sa vorbeasca frumos, doar sa tipe. m-am saturat de frig. vreau si eu iarna, cu multa zapada, dar 30 de grade afara. se poate? m-am saturat sa fiu inconjurata de oameni nervosi, oameni tot timpul prost dispusi, care imi dau o stare de nervozitate mereu. tot timpul sunt pusa pe cearta. din atatea motive. si pentru ce? m-am saturat sa fiu criticata din atatea motive .. inexistente. m-am saturat sa merg la scoala si sa nu fac nimic, m-am saturat sa stau degeaba. m-am saturat sa fac aceleasi lucruri, zi de zi. vreau si eu o pauza va rog!

minunea chitarei

meditand langa salcamiul batran, cu ochii
atintiti la cerul rosiatic, imi vine in gand
chitara care canta
dansul iubirii noastre.
noaptea rece imi infioara trupul, incalzit
de lumina soarelui; si mi-e dor
de forma iubirii.

uitari amintite

pentru ca..

.. au fost zile mai senine
.. lumea nu era asa de rautaciasa
.. afara nu era frig
.. iubirea nu se cumpara
.. prietenia nu era bazata pe interese
.. pamantul nu este dreptunghiular
.. la sfarsitul unei propozitii se pun semne de punctuatie
.. notele se luau pe merit
.. lumea era mai deschisa
.. au ramas pozele
.. acum totul se poate cumpara, pana si prietenia
.. nu vroiam niciodata sa iasa asa
.. in martie nu dadea cu lapovita
.. nu se faceau comparatii
.. oamenii nu aveau mintea bolnava
.. lumea s-a schimbat
.. lumea se va schimba
.. nu mai stii in cine sa ai incredere
.. nu vrei sa pleci la facultate
.. acolo poate e ma bine
.. unele chefuri nu trebuiesc uitate
.. nebunia se poate lua
.. prietenia adevarata se vede in timp
.. oamenii falsi vor claca
.. rasul poate schimba oameni
.. e frumos sa iubesti si sa fii iubit
.. ne este dor
.. munca este importanta
.. orice placere din lume e un vis scurt

blocat pe sistem

acum catva timp, demult, aveam o perioada cand ascultam non-stop o melodie, nu ma puteam satura de ea. seara, adormeam cu melodia in casti, ma trezeam, inca canta. la scoala ascultam in ore si pe drum catre casa, aceeasi melodie. asta cam timp de 2-3 saptamani.

ei bine, atunci.. atunci era altfel..
iar melodia era


Asculta mai multe audio Muzica

si, normal, acum e altfel.
e cu total alta situatia, vremurile s-au schimbat, eu m-am schimbat..


Asculta mai multe audio Muzica

zile nefavorabile

de ce unii oameni nu pot intelege cand vreau sa fiu lasata in pace? de ce unii oameni nu sunt in stare sa citeasca pe fata ta ca esti obosit, mohorat, plouat, ca nu e tocmai ziua ta cea mai buna? de ce unii oameni se uita in ochii tai si asteapta un raspuns cand tu deja esti cu gandul in alta parte? de ce unii oameni sunt asa de sacaitori?
poate nu te cunosc atat de bine, poate vor sa fie pisalogi, sau pur si simplu din dragoste vor sa te protejeze sau sa fie alaturi de tine.
dar mie nu-mi trebuie, in astfel de zile, decat sa fiu lasata in pace. nu-mi trebuie nici o cutie mare de servetele sa plang neincetat; nu-mi trebuie nici multa ciocolata cu care sa ma indop pana imi vine rau. doar am nevoie de liniste, de somn. si poate de cateva persoane in aceasi stare ca si mine. sau, care stiu sa ma inteleaga.

miez de iarna

as vrea atatea lucruri, mai ales acum..
mai ales acum, cand ma incearca o amestecatura de sentimente..


vreau sa fie cald, vreau sa fie vara
vreau sa nu imi pese de nimic
vreau sa mai fac o data 17 ani
vreau sa mai traiesc o data doua veri, cea din 2006 si 2008
vreau acele doua veri de neuitat
vreau sa te pot aduce inapoi
vreau sa nu mai uit chestii
vreau sa nu fii invatat niciodata japoneza
vreau sa nu fii plecat de rev din tara
vreau sa am din nou parul luuuung
vreau sa nu schimb nimic la mine
vreau la concert la vama, la cerbul de aur
vreau sa mai urc pe scena aia si sa ma simt bine
vreau sa uit unii baieti, de care nu pot scapa
vreau sa fiu baiat pentru o zi
veau sa vad amintirile mele din clasele 5-8 in 3d
vreau o alta diriga
vreau sa nu mai am doi roboti in clasa
vreau sa am timp
vreau sa ma implic in mai multe chestii
vreau inapoi la gradinita
vreau imposibilul
..

(to be continued?!)

nu-i grozav.

am cam dat cu picioru` la unele chestii. cred ca trebuie sa mananc cacat cu polonicu` sa-mi mearga mai bine. cel putin perioada asta. bine ca nu ma mai doare capu` si bine ca am lumea (buna) in jurul meu.
saptamana viitoare va fi un chin (cel putin pentru mine) asa ca trebuie sa dorm mult si sa ma odihnesc in weekendu` asta. dupaia o luam de la capat.

tot aud intrebarea "cum poti sa fii asa?"
-adica cum? intreb
-adica asa cu capu`n nori, sa nu-ti pese, sa risti si sa fii nebuna asa. mi se raspunde
mmhm. ok. that's me. :)

dar cred totusi ca din cauza ca de rev n-am spart nimic am eu perioada asta a mea in care mi se pare ca mai mult sunt stresata. dar voi trece peste :-j
mai bine ma duc sa ma culc.
fara lapte. si fara vin. important e ca nu m-a durut burta. doar capu` :))

nu inteleg.

Nu stiu cum pot fi unii oameni asa de rai.
Nu vreau sa stiu cum o duc oamenii care parca nu au suflet.
Chiar nu pot intelege de ce lumea din jurul meu e atat de nesuferita, atat de rautacioasa si in fond, toti suntem oameni. De ce unii sunt buni la suflet, ajuta pe toata lumea si sufera cel mai mult? De ce cei care mint reusesc mereu?
Pur si simplu nu pot sa inteleg. In capul meu se invart prea multe chestii, iar acele CHESTII tot persista si parca nu mai vor sa ma lase in pace. Iar intrebarea pe care tot mi-o tot pun este "DE CE?"
Inca n-am aflat raspunsul, dar sper ca aceasta perioada ciudata si nasoala acompaniata de oboseala, draci si nervi sa se termine cat mai repede. Pentru ca nu stiu. Si totusi, de ce nu stiu?
Poate am nevoie de o pauza.