Amici de 'mare'

E atât de haios.. să ai prieteni, sau mă rog, amici, de 'mare'. Da, sună ciudat, dar haios. Sunt oameni care i-am cunoscut la mare, din toate zonele României. Și când am pus ceva pe renumitul facebook legat de mare, mi-au scris 3 persoane din 3 grupuri diferite să mă întrebe dacă și vara asta ne-o petrecem împreună. Mă binedispune. Îmi aduce un zâmbet pe față. Pentru că sunt niște amiciții (dacă ăsta e cuvântul) pur și simplu din interes de distracție și de a forma un grup și mai mare. Dar tot haios mi se pare. Concluzia: e sănătos să ai prieteni de 'mare'. Și haios.

Din nou, păcat

Nicăieri nu e mai bine ca acasă. Sunt aceleași fețe care te așteaptă cu zâmbetul pe buze, care se bucură să te vadă, care te strâng puternic in brațe si care sunt alături de tine necondiționat: familia.

Și poate câțiva prieteni. Din păcate, am nevoie doar de o singură mână pentru a-mi enumera prietenii. Din păcate, lumea se schimbă. 
Din păcate.

Și nu este corect. Poate si netul ne schimbă. Nu neg că există posibilitatea ca și eu să mă fi schimbat. Dar mai nou, tot ce contează este ca activitatea de zi cu zi să ajungă pe facebook, inclusiv unde sunt, cu cine sunt, ce mănânc, unde petrec, câte like-uri am primit la poza de profil, etc. Și e trist. Dacă s-ar desființa facebook-ul, cred ca lumea ar înnebuni. Nu zic că ar fi o treaba bună, de foarte multe ori îmi găsesc informația de care am nevoie de pe facebook. Dar parcă toată lumea o duce la extrem. Și am început să mă scârbesc de toate astea. Pentru că toată lumea vrea să arate că au o viață socială, că sunt fericiți, că umblă prin multe locuri și așa mai departe.
Din nou, mi se pare trist. 

Poate mă abat oarecum de la subiect, dar ma gândeam zilele astea ce țară frumoasă avem, cu toate formele de relief, cu clădiri frumoase, centre vechi, istorie. Păcat ca țara asta e locuită.

Revenind la ce spuneam mai sus, păcat ca unele prietenii sunt doar de fațadă. Păcat că lumea te mai sună doar dacă are nevoie de ceva. Păcat că se pierd relații din cauza distanței. 
Păcat.

Privind restrospectiv, din nou, tot pe o singură persoană pot fi sigură că o sa-mi fie alături mereu. Este aceeași persoană cu care îmi impart bucuriile, supărările, dar și toate amintirile. Acea persoană, împreună cu familia, sunt tot ce am. Și în fond, sunt ce am eu mai de preț.
Din nou, păcat. Păcat că nu există și prieteni adevărați în ecuația asta.

Ramai mereu positiv!

Culmea, de alaltaieri a plouat intruna si e chiar frig pentru perioada asta, iar astazi cand s-a oprit, in playlist imi canta melodia urmatoare.
Culmea, se potriveste si cu actuala mea stare de spirit!

Sad, but true

Damon: You know what they are? Children. Like lighting a candle's going to make everything OK, or even saying a prayer. Or pretending Elena's not going to end up just like the rest of us murdering vampires. Stupid, delusional, exasperating little children. And I know what you're going to say: 'It makes them feel better, Damon.' So what? For how long? A minute, a day? What difference does it make? Because in the end, when you lose somebody, every candle, every prayer is not going to make up for the fact that the only thing you have left is a hole in your life where that somebody that you cared about used to be. And a rock with a birthday carved into it that I'm pretty sure is wrong. So thanks, friend. Thanks for leaving me here to babysit. Because I should be long gone by now. I didn't get the girl, remember? I'm just stuck here fighting my brother and taking care of the kids. You owe me big.
Alaric: I miss you too, buddy.

vacanta, urgent !!

m-am saturat de scoala, de trezitul la 7. imi vine sa arunc telefonul pe geam cand il aud. sunt satula de oameni ipocriti, care isi varsa nervii pe mine, care nu stiu sa vorbeasca frumos, doar sa tipe. m-am saturat de frig. vreau si eu iarna, cu multa zapada, dar 30 de grade afara. se poate? m-am saturat sa fiu inconjurata de oameni nervosi, oameni tot timpul prost dispusi, care imi dau o stare de nervozitate mereu. tot timpul sunt pusa pe cearta. din atatea motive. si pentru ce? m-am saturat sa fiu criticata din atatea motive .. inexistente. m-am saturat sa merg la scoala si sa nu fac nimic, m-am saturat sa stau degeaba. m-am saturat sa fac aceleasi lucruri, zi de zi. vreau si eu o pauza va rog!

indispozitie (2)

..dar in totdeauna impacarea este dulce!

indispozitie

de ce sunt cateodata asa de insensibili barbatii? cand pentru tine inseamna atat de mult ceea ce faci, ei nu dau nici doi bani pe acel lucru.. si noi punem suflet, ne enervam, tipam la ei, ne calmam, ei isi cer scuze si noi ne simtim bine ca inca o data i-am facut sa-si ceara scuze. si pentru ca ii iubim asa de mult, le iertam chestiile astea mici. dar in fond, tot noi varsam lacrimi. asta e, asa e mereu. asa va fi mereu!

prioritati

nu pot sa spun decat ca am fost o lenesa. recunosc. dar am avut si un motiv bine intemeiat! a fost si ziua mea iar acum nu-mi pasa de nimic. vreau doar sa-mi iau carnetu` de soferi! :">

halloween.. bohohoo!

un alt motiv pentru a da o mega-petrecere. costumatie sau fara, distractia e la maxim!
la noi nu este cu bomboane sau cu umblatul pe strazi, ci este mult mai simplu!

lista :
1. o mana de oameni care sa te ajute sa pui la punct toate detaliile
2. o locatie buna de tot
3. invitati si bautura
4. muzica si atmosfera

in rest, o sa vina totul de la sine :)

cel mai bun medicament este rasul !

dupa o zi incarcata, dupa o saptamana stresanta, dupa ce te freaca toti la cap (fie vorba de profesori, colegi, sefi) si dupa ce nervii tai sunt la pamant, tot ce vrei este sa ajungi acasa, sa te trantesti in pat si sa dormi. sau sa mananci ceva (doar de, esti lihnit de foame), sau sa faci o baie fierbinte. cand, suna telefonul ca trebuie sa faci si aia si aia si aia. toata lumea trage de tine. toti vor cate ceva de la tine..

atunci cand, pur si simplu vrei sa evadezi, tot ce iti trebuie sunt o mana de oameni, un loc si un motiv pentru care sa incepeti sa radeti!
restul.. vine de la sine :)

azi, spre exemplu, nu mi-a trebuit mai mult de 45 de minute sa ma mai bine-dispun. tot ce mi-a trebuit au fost 5 prietene, o masa la kfc si muuulte lacrimi. de ras!!! motivul? fraze intelese gresit, fete fete facute de una sau de alta, amintiri si asa mai departe.

asa ca radeti oameni buni, ca face bine! si e gratis!
*daca apar manifestatii neplacute, consultati medicul sau farmacistul! =))

inca .. cat?!

nu pot sa cred. intr-o luna fac 18 ani. trimpu` asta trece groaznic de repede..
iar un alt capitol din viata mea va incepe in curand..

aiureli de toamna

nu stiu ce m-a apucat asa, dintr-o data. dupa ce in vara n-am avut timp nici macar sa respir, acum dintr-o data mi-a venit chefu` sa scriu. poate viata este formata din perioade. din zile si zile, diferite doar cum te simti. poate e aceeasi vreme ca si ieri, poate te intalnesti cu aceeiasi oameni, dar poti sa ai stari diferite. pot fi zile pline de rasete, pot fi zile numai de tristete, pot fi zile in care iubesti cu toata fiinta, pot fi zile in care nu vrei sa vezi pe nimeni..
vara asta a fost nebuna, in toata puterea cuvantului. am mai promis ceva, dar nu azi. "azi nu, te rog eu nu; maine poate facem cum zici tu.." mi se pare destul de cunoscut. deci, partea cu .. o voi continua. o voi termina. intr-o zi. intr-una din zilele cand voi avea chef sa ma intorc la vara care tocmai a lua sfarsit..

ca si cersetorii

mi-am amintit ca acum vreo cateva zile vroiam sa scriu doar cateva randuri de ce am patit intr-o seara in oras cu fetele (dar n-am avut timp doamne dumnezeula asa ca scriu de abea acum).
fusesem plecata si am ajuns mai tarziu ca celelalte la suc asa ca fetele isi bausera deja cafelutele cand am ajuns eu. mi-am luat si eu un suc pentru ca-l beau repede si nu trebuie sa stea fetele dupa mine si sa se uite in gura mea, baland la cafe frappe-ul pe vroiam eu sa-l comand (cu muuulta frisca!).
asa ca atunci cand tipu` ala dragut de la bar mi-a adus meniul i-am spus ca stiu ce vreau.
cateva minute mai tarziu radeam de ne cocosam de nu-mai-stiu-care-faza-super-amuzanta. evident, tot localul se uita la noi asa ca ne-am potolit in sfarsit stergand-ne lacrimile.
am cautat in geanta o batista ca sa nu ne curga rimelu` (cu totul). dintr-o data m-am albit la fata si le-am zis la fete "auziti, aveti ceva bani la voi?"
ele se uita ciudat la mine si-mi zic cica "eu am 10 lei si ea are tot atat. si mai trebuie sa-i imprumutam ei 4 lei". ei bine, da, mi-am uitat banii acasa. :))
dupa luuuungi calcule am ajuns la concluzia ca-mi mai trebuie inca 1 leu si 20 de bani ca sa platim nota de plata.
am sunat cel putin 5 persoane care stiam ca stau mai aproape dar niciuna dintre ele nu puteau sa vina sa ne aduca ceva bani pentru ca ori "nu sunt acasa" ori "sunt plecat din oras". sau pur si simplu nu raspundeau.
am avut noroc ca la masa de langa noi erau vreo 4 tipi iar unul dintre ei era la noi in scoala. s-au bagat in seama cu noi intrebandu-ne daca unuia dintre ei ii statea bine cu freza sau trebuia sa se tunda scurt de tot. asa ca am profitat de ocazie si i-am intrebat daca au 1 leu sa ne imprumuta :))
ei bine, am facut rost de 1 leu dar mai aveam nevoie de 80 de bani. am zis ca mai vedem noi ce facem si in momentul doi una dintre tipe a cerut nota de plata. si cand vedem, era de plata numai 21 de lei nu 22 cum calculasem noi (de fapt, nu stiam bine preturile).
iar tanti de la un magazinas mic si prapadit ne-a dat 4 eugenia cu 80 de bani in loc de un leu. iar la autobuz am facut blatu` pt ca nu mai aveam bani de bilet :))
nu mai plec in viata mea din casa fara sa ma uit daca am sau nu portofelu` la mine! :))

vacanta vesnica?!

stiu ca ar fi fost frumos sa mai scriu asa din cand in cand.. mai des. dar pur si simplu nu am avut timp, de cand am venit din concediu, de 3 saptamani, nu am facut altceva decat sa alerg dintr-o parte intr-alta. n-am avut timp nici sa imi descarc pozele :)) ei bine, acum am prins si eu un moment limber sa scriu 3 randuri ametite. cand am vazut ca pe data de 14 iulie am scris ultima data m-am speriat. eu pe 12 am venit din .. pula! iar azi suntem in 2 august. doamne, cum zboara timpul. maine poimaine ma trezesc ca incepe scoala. mda. va veni si ea o data. dar mai tarziu. pentru ca daca nu am incepe scoala, cred ca ne-am plictisi sa tot fim in vacanta. dar, gata, sa nu ma mai gandesc la asta. acum sunt inca in vacanta!

telepatii si coincidente

banuiesc ca stiti prea bine cum e sa pui mana pe telefon si vrei sa suni pe cineva si exact in momentul acela, te suna persoana respectiva. sau sa apuci sa apelezi dar la celalalt capat al firului sa sune ocupat. din cauza faptului ca respectiva persoana te suna.. chiar pe TINE! mai pot da exemple din ce mi s-a mai intamplat. sa te gandesti la o persoana si respectiva sa te sune in momentul urmator. sau sa iti inchipui ca o sa te intanesti cu cineva si se va intampla asa si asa. si atunci cand va intalniti in sfarsit, sa se intample exact ce ti-ai imaginat tu.
e destul de ciudat si pot spune ca mi se intampla chestii de genul acesta in ultimul timp destul de des. e spookie intr-un mod placut. mai am destule deja-vu-uri si incep sa cred cu adevarat in ele. nu stiu de ce sunt, nu stiu de ce mi se intampla, dar sunt sigura ca li se intampla si altor oameni.

pe locuri, fiti gata, tornada!

nu credeam ca in brasov se poate intampla una ca asta. sa ploua in halu` in care a plouat. si strazile sa fie ATAT de.. ude?! :))
am fost la o cafea, bine mersi cand a inceput sa picure. hai sa mai stam putin si uite ca toarna cu galeata. mai stam 10 minute, 20.. si nu se opreste ploaia. sunam la taxi si hai in strada. 10 metri ne-a trebuit, nu mai mult ca sa fim ca iesiti de sub dus. fugeam ca doi nebuni prin ploaie. ei bine, ne-am adapostit sub acoperisul unei case asteptand un taxi. pana acolo a trebuit sa treversam nilul. apa pana la genunchi.
ajunsi pe trepte, mi-am scos apa din balerini. a venit taxiul si am luat-o de la capat.

saracu` taximetrist a descis usa sa vada daca ii intra apa in masina.
ajunsa acasa, mi-am stors hainele si am facut o baie.
ei bine, n-am mai vazut asa ceva..
dar oricum, a fost o experienta.. uda :))

noapte alba

ce poate fi mai perfect decat o noapte ca intre fete? rasete, multa voie buna, telefoane date aiurea, mancat pe apucate, dormit cate 4 intr-un pat, stat cu laptopuri in brate, cautand aiurea ceva la televizior, facand oua ochiuri la 2 dimineata, baut cinzano din sticla si lista poate continua. ideea e ca nu stim niciodata cat dormim. dar un lucru stim sigur. si anume ca de dimineata trebuie sa ne trezim de dimineata. FOARTE de dimineata. :))

nu mai e nimic sigur

mda, din pacate trebuie s-o zic. nu mai exista nimic sigur in ziele de azi. toata lumea face cum crede si nimeni nu se mai gandeste si la celalalt de langa el. nu te mai poti baza pe nimeni, decat pe tine insuti. nu trebuie sa mai ai incredere in nimeni ca te ajuta cu ceva daca il rogi, chiar si daca iti este un asa zis prieten. oricand iti poate intoarce spatele si atunci? atunci cazi cu curu` in balta si esti lasat pe dinafara. ei bine, poate mai sunt cativa oameni pe care chiar te poti baza (in afara de familie). si nici aceia nu sunt multi. restu sunt doar mori stricate. ca fac si ca dreg iar la sfarsit o lasa moarta. isi dau seama ca n-au de ce sa se strofoce, nu? asa ca mai simplu dau inapoi si te lasa balta.
ei bine, trebuie sa inveti sa nu pui la suflet chestii de genul acesta. pentru ca tu vei suferi mai mult. cand cineva te calca pe batatura, si o face cu buna constiinta si intentionat, atunci intoarce-i spatele. simplu. pentru ca in viata tot timpul te vei intalni cu astfel de oameni si tot timpul trebuie sa inveti sa treci peste. ei bine, la mine e primul hop. sigur va mai exista un al doilea hop. asa e mereu..

asa e viata. unii nimeresc mai bine, altii mai rau

mi-e lene sa imi fac blogu` cum trebuie, trebuie curatat si purecat putin sa arate ma decent. mi-e lene sa fac ceva. sunt bleaga. ce sa mai vorbim ca afara e atat de cald iar mie ii creste inima cand vad prognoza pentru maine.. asa ca ma multumesc cu statul degeaba. pana la urma, nu am nimic de facut, nu?

stau sa ma gandesc, privind in gol, si realizez ca parca caldura asta i-a troznit pe toti in cap. sau mi se pare numai mie? toti parca sunt irascibili, parca nervosi tot timpul iar daca nu sunt nervosi, sunt deprimati, ofticati si intr-o stare gata sa bubuie.
asa ca mai bine stau departe de astfel de oameni. daca nu-mi place, ma intorc pe calcaie si plec. simplu ca buna ziua. mie sa-mi fie bine, in fond. pentru ca se mai si intampla sa "primesc" si eu starea aceea si atunci cand doua vulcane erup, nu-i de bine. multi sunt afectati si n-are rost. asa ca mai bine evit, pur si simplu astfel de situatii. mai bine sa previi decat sa suporti consecintele.

da, trebuie sa-ti asumi si responsabilitatea dar, asta e lasata de cel mai multe ori, la o parte. pentru ca isi face loc orgoliul. iar povestea poate sa continue, dand in altceva, asa ca n-are rost. deci, o las moarta si cu asta basta. take it as it is. nu poti sa faci nimic impotriva a ceea ce ti se intampla. s-a intamplat si gata. treci peste. sau incerci sa repari.

ideea e ca in viata nu le vei putea face pe toate, la orice ora si cu toti. trebuie sa inveti sa le cerni. tot timpul cineva nu va fi multumit. incercand sa impaci pe toata lumea, vei da tu gresi, si te vei arde, asa ca daca vezi ca nu merge si nu vrea, las-o balta. fa in asa fel sa-ti fie tie bine.

pana la urma, viata nu e un tricotaj; daca ai gresit, sa desiri totul si s-o iei de la inceput. trebuie sa ai puterea sa coninui. indiferent daca urmarile vor fi placute sau nu.
asa ca, citand un citat pentru ca citirea lui e facuta pentru a fi citita de altcineva, va las o ultima impresie a tocmai cititului articol. suna ciudat? caldura e de vina. in fine, citatul : "invata sa-ti scrii durerile pe nisip si bucuriile pe stanca." (autor? nu mai stiu. l-am citit undeva acum un an. dar am uitat. din nou, caldura o fi de vina..)

generozitatea e scumpa

ieri s-a intamplat ceva foarte.. nici nu stiu cum s-o numesc. ciudat? dragut?
scurt pe doi: eram aseara in oras cu niste prieteni si ne-am oprit la un moment dat. pentru ca geanta mea era asa de grea (parca mi-am carat toata casa dupa mine) mi-am lasat-o jos. si asteptam pe cineva. iar acel cineva s-a intors cu o punga de floricele. noi toti (inclusiv eu) ne-am infipt, pentru ca ne era foaaaarte pofta..
2 secunde mai tarziu ma trezesc cu o babuta langa mine care imi intinde o punga de floricele. ma uit asa speriata la ea, dupaia la cei din jurul meu.. aud ca cineva imi zice "ia-o tu" asa ca iau punga si zic un "multumesc" cu o jumatate de gura.
unii zic ca m-a vazut cu geanta asa in mijlocu` strazii si s-o fi gandit ca sunt copilu` strazilor si vroia sa ma hraneasca (radeau de mine), altii zic ca "a fost asa de impresionant"..
nici nu stiu ce sa zic. poate ca e greu sa fi generos. poate e greu sa fi vaduva. poate e greu sa fi batran. si e greu sa vezi cum cei din jurul tau (mai ales copii) cresc iar tu imbatranesti. dar cred ca acelei babute nu i-a fost greu sa-mi ia mie o punga de floricele. cred ca i-a facut placere. poate ar trebui sa invatam cate ceva, din lucrurile astea marunte..